CARMEN MEETS BORAT (2008, Mercedes Stalenhoef)

Cu toţii ne dorim o viaţă mai bună. Căile proprii de a căpăta una e ceea ce poate face diferenţa între oameni. Unii visează peste măsura posibilăţilor de a acţiona. Alţii practică minciuna, înşelăciunea şi furtul pentru a ajunge acolo. Alţii luptă, rătăcindu-se poate, dar păstrându-şi demnitatea. „Carmen meets Borat” descoperă exemple din fiecare categorie. E ceea ce îi dă un iz de universalitate şi atemporalitate.

Glod, un sat în mijlocul pustietăţii, undeva în România. „Glod” mai înseamnă noroi şi nu e un cuvânt rău pentru a caracteriza acest loc. Un procent mare din populaţie e alcoolică şi analfabetă. Ionela Ciorobea are 16 ani şi e considerată de către săteni o „babă” deja pentru că în Glod, fetele se mărită de la 14, 15 ani. Numai că pe Ionela nu o interesează presiunile. Vrea mai degrabă să se căsătorească din iubire. Visează să plece în Spania, unde oamenii şi locurile sunt frumoase. De frică să nu prindă rădăcini în Glod, nu îi acordă nicio şansă lui Cristi, vecinul care pare a fi îndrăgostit de ea, deşi acesta nu pare o partidă dezamăgitoare. Dar în Glod, „nu e nimic”. Nu există niciun motiv pentru care să vrei să trăieşti în acest loc. Şi chiar dacă familia Ionelei este destul de înstărită în sat, Ionela visează să evadeze. Adoptă numele imaginar de Carmen. Scopul ei este să trăiască mai bine; de asemenea, e principalul „păcat”.

Visarea cu ochii deschişi pare a fi un viciu de familie. Tatăl Ionelei vrea să se îmbogăţească pentru a ridica nivelul de trai al oraşului. Când în sat apare Sasha Baron Cohen pentru a realiza infamul film despre un aşa-zis sat din Kazahstan, în viaţa localnicilor se produce o adevărată revoluţie. Actorul şi producătorul britanic îi păcăleşte, luându-i în derâdere în schimbul unor sume ridicole de bani, realizând o comedie al cărei profit este de ordinul milioanelor de dolari. Credulitatea se exploatează. Şi nu o singură dată. Un avocat american care pare mai motivat să se răzbune pentru o asuprire atavică decât să îşi ajute clienţii promite familiei Ionelei că vor câştiga o sumă imensă de bani dacă vor da în judecată compania americană de film. Îi târăşte până în America dar evident îi lasă baltă la primul eşec. La întoarcerea în sat, tatăl Ionelei găseşte totul pe punctul de a se prăbuşi. Sătenii îl privesc cu suspiciune, nu mai are niciun sprijin iar Ionela a suferit prima ei mare dezamăgire. Nimic nu pare a mai avea vreun sens. Dar viaţa se învaţă.

Documentând cu căldură viaţa simplă şi surprinzătoare în acelaşi timp a unei fete obişnuite, prinsă într-o reţea complicată de relaţii sociale prin care trebuie să îşi facă drum pentru a îşi găsi calea, filmul „Carmen meets Borat” emoţionează prin adevărurile esenţiale la care ajunge, pe o cale premeditată sau nu. Este un film cu substanţă atât prin conţinutul factual, cât şi prin cel semnificativ. La nivel de intrigă şi construcţie, poate rivaliza cu un film de ficţiune. Surprinzător, este doar jurnalul unei realităţi cotidiene plină de sens.

__________________________________________________________________________________________

“Carmen Meets Borat” a fost prezentat în deschiderea ediţiei a X-a a festivalului international de film documentar Astra Sibiu 2009, fiind inclus în programul „Made in Romania”